Mar 26, 2014

Pe cale de dispariție

Religia a dispărut din viaţa noastră. A existat o modalitate simplă şi eficientă de a păstra igiena comunităţii şi sufletului. Au rămas nişte vârstnici să se calce în picioare la aducerea de moaşte vindecătoare şi nişte camere de gardă ghiftuite cu maniacii postului, folosit drept dietă de slăbire.

Ştiinţa a dispărut din viaţa noastră. A fost odată un mod elegant de a explica lumea şi omul. A fost odată şi ceva ce se numea şcoală. A rămas tehnologia asiatică. Tineri care ar fi avut minte să ridice, şi ei, o pietricică sau scoică de pe plaja cunoaşterii, umblă azi cu creierul în palmă, căci a iubi ştiinţa înseamnă a freca un Blackberry sau un iPhone.

Arta a dispărut din viaţa noastră. Exista, nu demult, o lume de emoţii speciale şi unice exprimate prin forme, culori, sunete, mişcări şi cuvinte. S-au comprimat mult astăzi, sub presiunea vremilor, s-au turtit, s-au aplatizat şi iată-le, dreptunghiulare şi netede, aşezate în faţa canapelei din sufrageria oricărei case. Au rămas talk-show-ul şi maneaua.

Au mai dispărut din viaţa noastră aerul curat, gramatica, plimbările, stilourile, vernisajele şi stelele.

Au mai dispărut din viaţa noastră prietenii. Cât de rar îi mai auzi la vreun telefon şi cum promiţi în fiecare an să găseşti nişte timp pentru a-i vedea! "Ar trebui să ne mai întâlnim şi noi", zici la capătul discuţiei. Of, ar trebui să mai citim şi noi, să mai ascultăm muzică, să mai privim şi noi cerul.
There was an error in this gadget