Mar 30, 2011

Primim la redacţie: scrisoarea unui pârnăiaş

Am primit pe adresa noastră, dintr-o regretabilă greşeală, comisă ori de serviciul poştal, ori de expeditor, această scrisoare pe care o publicăm, cu intervenţiile redacţionale de rigoare asupra textului, în speranţa că destinatara o va citi, totuşi, pe această cale.

"Dragă mamă,

Ţi-am scris până acum 20 de scrisori, dar mi le rup gardienii că de ce îi înjur în ele. Sper ca pe asta să nu o mai rupă ai dracu dobitoci, mânca-mi-ar, că pe asta după ce o scriu, o înghit.

Ştii cât de mult îţi doreai să fiu fetiţă? E, de două săptămâni ţi s-a împlinit visul. Stau în celulă cu doi colegi. Cel din faţa mea e înalt, iar pe cel din spate nu-l văd.

Mâncarea arată foarte bine. De trei ori pe zi ne aduc poze cu ea. Fideaua din supă e aşa de tare încât un coleg s-a spânzurat cu ea. Masa de prânz se compune din: tăblie, patru picioare şi cuie, iar masa de seară din… După care ne culcăm.

Eu când primesc bătaie nu pot să dorm. Ştii ce zgomot face muchia toporului peste dinţi!?

Voi ieşi din pârnaie chiar de ziua mea. Îţi vine să crezi că voi sărbători cea de-a 98-a aniversare în familie?

Ieri am avut un schimb de experienţe cu colegii noştri din Jilava. Adică gardienii lor ne-au bătut pe noi, iar ai noştri pe ei. După aia am încins un fotbal. Eu am fost mingea.

Pe unii îi bat în cap până când înnebunesc. Şi pe mine m-au bătut, dar am scăpat. Acum stau bine mersi în trenul de pe cerul subacvatic şi îmi ling penele, că aşa fac rinocerii când miorlăie, nu?

Duşuri fac numai seara. În rest facem robineţi, chiuvete, capace de WC. Baie facem zilnic, iar de Revelion ne-au dat şi apă.

Am pregătit şi o piesă de teatru. Gardienii sunt boierii, iar noi toţi Gheorghe Doja.

Mă pregătesc să evadez şi m-am apucat de săpat un tunel. Aşa că spune-mi unde ţi-a dat statul teren, ca să ştiu unde să ies.

Când vine un coleg nou, îl mângâiem, îi rupem folia protectoare de la cacao şi îi spunem: -Amigo! Şi eşti ca noi.

Mai spune şi tu când trimiţi pânze de bomfaier în chifle. La câte am înghiţit, evadam din 10 puşcării.

Uneori mă gândesc la nevastă-mea. Acum mă apucă doru de ea. Au, bă Dorule, nu mă mai strânge aşa tare, ce dracu'.

Gardienii sunt de treabă. Îmi dau tot ce trimiţi tu în pachet. Dar nu îmi mai trimite atâta bătaie.

Ieri s-a lăsat frigul. Directorul închisorii a luat măsuri să luăm zece perechi de bocanci fiecare. În gură.

Cu drag,
Copilaşu’ tău"
There was an error in this gadget