Apr 1, 2011

Gustul amar al demnităţii

ştire amară de azi ne anunţă că "o bătrânică din Rusia a murit de ruşine, la propriu, după ce a fost prinsă furând dintr-un magazin. Femeia de 70 de ani a suferit un atac după ce paznicii au descoperit că, pe lângă produsele din coş, a mai băgat şi în buzunar nişte pacheţele cu brânză."

Exact acelaşi lucru s-a petrecut, în urmă cu 15 ani, în Bulgaria. O bătrânică a murit atunci după ce furase un pachet de biscuiţi. Ştirea a făcut atunci înconjurul pământului, fotografia bătrânei a apărut în toată presa mondială.

Din pensia de atunci, bătrâna îşi permitea să mănânce un pachet de biscuiţi pe zi. Tragic era faptul că, atunci când n-a mai avut bani, în urma acelei teribile crize bulgare, s-a dus să fure exact pachetul ei de biscuiţi, nu altceva. Nu au apucat s-o controleze, dar gândul că ar putea fi prinsă cu pachetul de biscuiţi în sacoşă a ucis-o.

Un astfel de fapt divers care dă seama în întregime de drama lumii în care trăim rămâne foarte rapid o veche ştire de ziar şi se uită. În 1996, poetul Adrian Păunescu a scris o poezie în memoria bătrânei care a plătit cu viaţa un pachet de biscuiţi. Aceea a rămas. O redau şi eu aici.

Ce mi se pare cu adevărat de reţinut din aceste poveşti nu este condiţia sărăciei, nici faptul că politicienii distrug cu nonşalanţă, de multe ori, vieţi nevinovate de situaţia financiară a planetei, ci faptul că, la limita ultimă a vieţii, pentru o bătrânică pe care nimeni nu mai dă doi bani, demnitatea umană şi ruşinea de a provoca un rău cât de mic sunt mai importante chiar decât supravieţuirea. Mai mare nobleţe umană decât aceasta nu se poate închipui.

Un pachet de biscuiţi

Nu ştiu dacă aţi aflat cu toţii,
oamenii milostivi şi înstăriţi,
De bătrâna ce-a furat de foame
un banal pachet de biscuiţi.

Ea de-acolo-şi cumpăra, sărmana,
ieftin alimentul preferat
Până când, cu preţurile astea,
n-a mai avut bani şi l-a furat.

Nu ştia să mintă şi să fure,
a trăit în cinste din puţin
Şi-au văzut-o că e speriată,
parcă o muncea un gând străin

Nici n-au apucat s-o controleze,
că s-a şi predat ca într-un şoc
Şi înnebunită de ruşine
a căzut şi a murit pe loc.

Totuşi cât de rea eşti, soro lume,
Ce cumplit spectacol îţi permiţi
Dacă s-a ajuns să moară oameni
Pentru un pachet de biscuiţi.

S-au furat averi de miliarde,
ţări întregi au fost făcute praf,
Nici n-ar fi mai potrivită siglă
decât o ruină şi un jaf

Iar acei ce le-au furat pe toate
dau din cap profund dezamăgiţi
Că bătrana a murit umilă
pentru un pachet de biscuiţi.

Adrian Păunescu
There was an error in this gadget