May 18, 2011

Părinţi de părinţi

Azi în parc, o fetiţă plângea isteric, în vreme ce bunică-sa o bodogănea: "De ce le-ai aruncat? Ai avut nervi, să-ţi fie de bine! Eu nu-s maică-ta să te iau în braţe şi să te pup când faci rele". Vine şi o vecină. Bunica subliniază: "Maică-sa, când face prostii, o ia-n braţe şi-o pupă. Uite în ce hal e!"

Un băieţel se agaţă de maică-sa, câteva minute mai târziu, plângând şi urlând. Femeia rabdă ce rabdă, după care se întoarce şi-l zgâlţâie: "Ce-ai, copile? Eşti bolnav, te-ai dereglat? Numai două zile ai stat cu mă-ta mare!"

Mame şi fiice? Soacre şi nurori? Oricum, copiii sunt la mijloc. De aceea îmi place îndemnul: copiii trebuie crescuţi pentru ei, nu pentru pentru părinţi, bunici, educatori etc.
There was an error in this gadget