Sep 1, 2011

Artificii

Din vreme în vreme, mai adun de prin sertare unele notiţe mai vechi, pe care, neputându-le folosi în alt scop, le azvârl la grămadă aici, pe blog, să vedem dacă interesează pe cineva. Le numesc artificii pentru că, cel puţin în mintea mea, au o strălucire aparte.
  • Artă pentru artă. Sylvie Guillem, când i s-a decernat premiul pentru cea mai bună balerină din lume, i-a acuzat pe organizatori că fac din cultură un produs comercial.
  • Democraţie: 40% dintre tinerii de 15 ani din România sunt analfabeţi.
  • Sport şi mitologie: Iason, liderul argonauţilor, este inventatorul pentatlonului. A venit cu această idee în favoarea prietenului său, Peleu, care era foarte bun la toate disciplinele, dar nu atât de bun încât să câştige vreuna. Combinate însă, i-au fost la îndemână.
  • De la nuntă la pace. Peleu nu este altul decât tatăl lui Achile, eroul războiului troian, ale cărui premise au fost puse tocmai la nunta lui Peleu cu zeiţa Thetis, atunci când Eris, discordia, a dăruit legendarul său măr „celei mai frumoase” dintre zeiţe. Pentru a dobândi valorosul titlu, Hera, Athena şi Afrodita au apelat la judecata lui Paris, care a ales-o pe cea din urmă, iar aceasta l-a răsplătit cu dragostea Elenei, soţia lui Menelau. Fuga celor doi în Troia va stârni războiul de zece ani la sfârşitul căruia Achile îşi va da viaţa contra unei glorii eterne.
  • Religia, opiu pentru mase. Celebra butadă a lui Marx este înţeleasă frecvent ca asociere a religiei cu periculosul halucinogen – distructivă şi ficţională. Dar, în vremea lui Marx, opiul era un medicament vândut în farmacii, echivalentul morfinei de astăzi. Marx însuşi l-a folosit contra unor dureri copleşitoare. Aşadar, sentenţa îi face, în realitate, religiei complimentul de a reprezenta un pansament pentru sufletele celor mulţi.
  • Căldura înţelepciunii. Timp de 6 luni de zile, cele 4000 de băi publice ale vechiului oraş Alexandria s-au alimentat cu papirusurile Marii Biblioteci, distruse din ordinul califului Omar.
    Intersecţia principalilor nervi cranieni la Da Vinci.
  • Originea bunului simţ. Simţul comun, aşa cum este numit în majoritatea limbilor europene, este o expresie a lui Leonardo da Vinci. Într-un desen de studiu al interiorului unui craniu uman, geniul renascentist a trasat intersecţia geometrică a unor nervi, obţinând un punct imaginar, în centrul cutiei craneiene, pe care l-a numit „sensus comune”.
  • Slava deşartă. „Cine poate pune autoritatea lui Copernic asupra autorităţii Duhului Sfânt?” se întreba Jean Calvin, părintele Bisericii Reformate. În 1616, cartea preotului-astronom polonez care argumenta în favoarea sistemului heliocentric a fost trecută de Biserica Catolică la Indexul cărţilor interzise.
  • Formele naturii. Cicloida este traiectoria pe care o descrie în aer un cui bătut într-o roată aflată în mişcare. Această formă, pe care Blaise Pascal încercase în zadar s-o calculeze, în lipsa analizei matematice a lui Leibniz, reprezintă şi răspunsul la întrebarea lui Bernoulli: care este forma toboganului perfect?
  • Conştiinţa valorii. Ziua în care Frank Craig, alături de James Watson, a descoperit structura dublu spiralată a ADN-ului, a fost probabil cea mai importantă dată a ştiinţei secolului XX. Când Craig s-a întors acasă, i-a spus soţiei că a făcut o descoperire majoră, dar ea nu l-a crezut: mereu zicea chestia asta.
  • Fapte, nu vorbe. Newton şi-a urât tatăl vitreg, dar acest om, nu altul, a fost cel care s-a asigurat că Isaac va ajunge un matematician în loc de oier.
  • Dincolo de timp. Plăcuţa „Pioneer”, concepută de matematicienii Carl Sagan şi Frank Drake pentru a-i face cunoscuţi pe pământeni civilizaţiilor extraterestre, a fost lansată în spaţiu în 1972. Înainte de a pierde pentru totdeauna contactul cu Pământul, nava care o poartă a transmis mesajul de adio în 2003, continuând să plutească în infinit. Drake explică (traducere aproximativă după un interviu filmat): „Placa va dura mai mult decât Pământul. Peste 4,5 miliarde de ani Soarele va exploda, îngheţând Terra şi distrugând tot ceea ce ştim. În acest timp, placa va fi încă pe-acolo pe undeva, continuând să povestească despre faptul că nişte fiinţe ca noi au existat cândva în Sistemul Solar”.
There was an error in this gadget