Apr 17, 2012

Gânduri

  • Talentul şi cunoştinţele sunt în aceeaşi măsură factori de reuşită şi de eşec. Ele măresc in(de)finit şansele de succes ale celor motivaţi să lucreze într-un domeniu, dar totodată îngâmfă, cum spune Apostolul, şi îi demotivează pe cei dăruiţi.
  • După ce un fapt s-a petrecut, memoria noastră are tendinţa să-l facă mai previzibil decât a fost în realitate. Istoria - atât la modul general cât şi la modul personal - pune accent pe aspectele relevante şi le omite pe cele nerelevante din punctul de vedere al deznodământului, chiar dacă la vremea respectivă nu se puteau discerne. Această tendinţă se numeşte determinism insinuant.
  • Există motive tradiţionale creştine care au fost, în timp, distorsionate. Motivul spicului de grâu, de pildă, care apare, mai ales acum, de Sărbători, nu are sensul prosperităţii. El este distorsiunea simbolului salciei, care în contextul Învierii are sensul sacrificiului.
  • În domeniul medical, dar şi în cel militar, s-a constatat de-a lungul timpului că experienţa îndelungată a unui om fără pregătire superioară poate fi mai valoroasă decât multitudinea de cunoştinţe lipsite de experienţă. În plus, îngâmfarea dată de cunoaşterea superioară lucrează de multe ori împotriva bunului simţ. Măsura prin care superiorii sunt obligaţi să asculte opinia inferiorilor în luarea deciziei poartă numele de nivelare a pantei autorităţii.
  • Două şcoli din Antichitate s-au remarcat atât prin rezultate, cât şi prin metode excepţionale. În şcoala filozofico-matematică a lui Pitagora elevii erau obligaţi să tacă în mod desăvârşit pentru cinci ani de zile. Pedeapsa pentru vorbit putea fi chiar şi moartea. În şcola neoplatonică a lui Plotin, conversaţiile erau încurajate până la transformarea lecţiilor în dezbateri vii. Ambele metode funcţionează.
  • Îmbrăcămintea ne influenţează mai mult decât credem, creându-ne o imagine mai întâi în proprii noştri ochi. Astfel, percepându-ne pe noi înşine într-un anume fel, tindem să ne comportăm în consecinţă. Un studiu a arătat diferenţe chiar şi în ce priveşte inteligenţa în funcţie de vestimentaţie.
  • Ştim totul despre creierul uman, în afară de modul în care funcţionează.
  • Un scriitor din preajma Junimii mărturiseşte că societatea se implica activ în vieţile personale ale membrilor săi. Astfel, se pare că Eminescu şi Veronica au fost cumva împiedicaţi să fie împreună pentru profitul literar al "Convorbirilor", în care amândoi poeţii îşi "plângeau" dragostea.
  • Copiii au dorinţe atât de intense încât nerealizarea lor îi face îngrozitor de nefericiţi. Toată lumea lor stă într-o jucărie. Ce se întâmplă însă după ce o au? Dar poate toată nefericirea din lume provine din astfel de dorinţe copilăreşti.
  • Unii cu voce de radio au, din păcate, minte de televiziune. 



There was an error in this gadget