Aug 22, 2012

Bisericuţa gorjeană


Departe de catedrale şi de slujbele urlate în faţa a mii de oameni şi chiar a televiziunilor de toate soiurile, într-un colţ de ţară românească se mai păstrează ceva din duhul curat şi simplu al creştinilor.

Biserica din lemn din Pojogeni (fost Comăneşti, jud. Gorj) e o bijuterie fără seamăn.

Poartă hramul "Înălţarea Domnului", datează din secolul al XVIII-lea şi este monument istoric. Soclul e construit din piatră de râu încastrată în cărămidă, iar pereţii sunt din stejar.

Nu are turlă, iar clopotniţa e construită separat.

Arhitectura este cea a unei case obişnuite, dar cu prispa făcută pe lăţime, evident.

Dă seama de o simplitate de început de lume a oamenilor de pe meleagurile acestea, mai emoţionantă decât edificiile măreţe şi mult mai vechi ale Ierusalimului. În preajma ei, nu poţi vorbi decât în şoaptă.

A fost salvată dintr-un incendiu în 2006 şi transferată, doi ani mai târziu, la Muzeul Tehnicii Populare "Astra" din Dumbrava Sibiului, unde am întâlnit-o.

Imaginaţi-vă oamenii de atunci, venind la sărbători în bisericuţa asta în care mai mult de o duzină de suflete nu se poate îngrămădi. Se aplecau pentru a intra şi slujbele trebuiau rostite mai mult ca sigur cu glas scăzut.

La fel de emoţionante sunt icoanele şi catapeteasma. Altarul a fost refăcut spre sfârşitul sec. XIX şi icoanele pictate în frescă.

Dacă aş fi fost suficient de bun la fotografie cât să pot reda atmosfera sau poate chiar spiritul micuţei şi gingaşei biserici, poate că aţi fi auzit, ca şi mine, aşa cum s-au păstrat în lemnul şi icoanele trecutului, rugăciunile şoptite cu speranţe şi lacrimi de oamenii aceia vechi şi simpli.



















There was an error in this gadget