Aug 19, 2012

Bunele obiceiuri

Mă trezesc cu un sărut şi cu bucuria de nedescris că tocmai a început o zi căreia sunt dispus să-i dau şansa de a deveni cea mai frumoasă a vieţii mele. Celor mai multe zile li se refuză posibilitatea asta.

Mă întind în pat, pregătind astfel sistemele respirator şi circulator pentru o dimineaţă de fericire intensă.

Beau două pahare mari cu apă. Organele interne sunt gata de atac. În mai puţin de un minut sunt afară, la aer liber (sau sunt liber, la aerul de afară, totuna).

Începe ora de înviorare, cu respiraţii adânci, plimbare, flotări, genuflexiuni, sprinturi, incantaţii - tehnica de aur a lui Tony Robbins.

În timpul exerciţiilor fizice şi, mai ales, al plimbării, practic recunoştinţa şi mă rog pentru binele tuturor. Absorb în fiecare fibră a corpului peisajul drag şi proaspăt al dimineţii. Mă întorc acasă, mă hidratez din nou, de data asta adăugând zeamă de lămâie în apă.

Îmi pregătesc duşul. Savoarea acestuia cu greu poate fi întrecută de ceva. Masajul apei, căldura ei, aromele diferitelor creme de duş (cea de cafea e una dintre preferatele mele, dar e completată minunat şi de aromele de fructe, mosc sau eucalipt), muzica din cabina de duş, faptul că pot cânta cât vreau fără să mă audă nimeni... pur şi simplu magic.

Îmi place şi partea cu uscatul şi cu frugalul, să spunem aşa, tratament corporal: hrănim pielea. Nu intru în amănunte. Oglinda cea mare oferă motive suplimentare pentru starea de bine. Şi alegerea hainelor de zi, totdeauna o fascinaţie, culori, texturi...

Este atât de divină senzaţia de a trece prin toate acestea alături de iubirile vieţii tale, încât nici nu pot să-mi imaginez o bucurie mai pură şi mai simplă de atât.

Prima parte a micului dejun e un izvor de energie şi alcalinitate: o băutură excepţională cu extract de grâu verde şi de orz. Gustul nu e bun, dar nici rău, e neutru, cumva, însă forţa şi senzaţia de bine sunt minunate.

Nimic nu are gust mai bun decât a fi în formă. Peste mai puţin de-o oră voi lua şi masa de fructe, abia aştept.

Îmi revizuiesc planificarea săptămânală şi pe cea zilnică, îmi reactualizez în minte scopurile, nu doar pentru ziua magnifică ce urmează, ci pentru toată viaţa.

În maşina mea încăpătoare şi confortabilă ascult muzica preferată, îmi verific e-mailul, trec în revistă ştirile zilei şi dau câteva telefoane pentru a stabili întânirile-cheie ale zilei. Vocile prietenoase sunt un combustibil minunat pentru întreaga zi.

Şi tot o voce, uşor mai aspră şi mai gravă, îmi şopteşte: visezi? Trezeşte-te că întârzii şi situaţia nu e deloc bună.

Când sună telefonul tresar mereu, că e alarma de deşteptare ori vreun creditor. N-am nimic călcat. Repede la baie. Nu mai am timp. Îmi dau la iuţeală cu deodorant. Îmi arunc un tricou şi haina deasupra. Gunoiul îl scot diseară la 10, când mă întorc.

Mai am un pic de cafea rece de ieri în filtru. Beau o gură direct din cana aparatului şi alerg către autobuz.
There was an error in this gadget