Jul 24, 2013

Să nu!

  • Să nu se mai facă gurile de canal pe carosabil, fix pe benzile de rulaj. Ce naiba, mă, sunteţi nebuni? La noi totul se construieşte atât de anapoda... toate proiectele de infrastructură sunt lăsate pe mâna unor ingineri, dar nu inginerii ăia buni, care sunt în străinătate, ci retardaţii ăştia care au făcut câte 9 ani de Politehnică. 
  • Să nu scriu doar despre ce v-ar interesa pe voi, ci şi despre ce mă interesează pe mine şi să folosesc blogul drept canal de refulare.
  • Să nu mai stea poliţiştii după colţ. Ei stau după colţ exact acolo unde o regulă de circulaţie contravine bunei circulaţii. Prin urmare, oamenii ori nu o remarcă (cel mai adesea), ori nu o respectă din motive practice. Soluţia este adaptarea regulilor la circulaţie, nu a circulaţiei la reguli. Acolo unde se instituie o regulă nouă, ea se impune prin aducerea ei la cunoştinţă. Pare un truism? Pentru Garcea nu e. Pentru Garcea, o regulă nouă nu se aduce la cunoştinţă, ci se sancţionează necunoaşterea ei. Argumentul lui? Că el a acţionat legal. Da, legal dar nu legitim.
  • Să nu mai existe pieţe fără toalete curate şi gratuite. La noi, puţinele toalete din pieţe sunt fie mizerabile, fie mizerabile şi cu taxă. Şi eu nu aş avea nimic împotriva taxei, dar ea se aplică şi pieţarilor. Or, pentru aceşti oameni, e preferabil să se ducă la gard decât să plătească nenorocita de taxă. Prin urmare, până când în ţara asta nu vor fi toalete curate şi gratuite, măcar pentru pieţari, noi putem fi siguri că pe legumele alea nu toţi stropii sunt de apă şi nu toată brânza e de oaie.
  • Să nu mai caute femeile în magazine haine de bărbaţi! Noi avem spaţii foarte reduse pentru haine oricum. Un bărbat normal e capabil să cuprindă cu o singură privire toată gama vestimentară dintr-un magazin. Nouă ne place aşa, cu haine puţine, perfect ordonate şi aranjate după tip, culoare şi măsură. Într-o secundă, noi ştim precis: are sau n-are. De obicei, n-are. Dar femeile nu pot face asta. Ele scotocesc Chiar dacă rufele pe care le scotocesc sunt toate la fel, trebuie să le vadă şi să le analizeze pe fiecare în parte. Şi e cel mai ciudat lucru când bărbaţii se plimbă, distanţi, prin mica lor lume pe care o contemplă pasiv, să se găsească câte o disperată, îmbulzită complet printre ţoale, cu o mână deranjând umeraşele şi cu cealaltă pe post de depozit pentru un maldăr de rufe, din care mai apoi urmează să aleagă o şosetă sau ceva pe care să i-o ducă victorioasă bărbatului acasă. Şi să-l roage s-o probeze. Şi lui să nu-i vină, sau să-l deranjeze nu ştiu ce fir. Sau să nu-i placă materialul. Sau să urle la ea că de ce i-a luat cu dungă. Soro, trimite-l pe cretin să-şi cumpere singur ţoalele! El va privi raftul de la distanţă, ne va lăsa hainele în ordine, cum ne place nouă şi aşa mai departe. Dacă nu vrea, să umble tot cu pantalonii ăia lejeri, care s-au mulat în timp pe forma burţii, cu cămaşa aia îngălbenită la subraţ şi cu mizeria aia de sacou cusut pe mânecă, pătat şi cu miros de naftalină.
  • Să nu mai fie hărţuiţi oamenii de către ziarişti în numele meu. De ce zic în numele meu? Pentru că ei pretind că eu îmi doresc să văd vedete filmate pe closet, cu mâinile la faţă, sau alergând cu pantalonii în vine. Ei bine, nu vreau. Sunt anunţat că urmează imagini cu nu ştiu ce vedetă, pe care fireşte că mi-aş dori să le văd dacă ar fi vorba despre un act de presă, un interviu, un reportaj, ceva. Urmează însă imagini furate, jefuite practic, penibile şi stânjenitoare, de multe ori, agasante şi jenante. E ca şi cum mi s-ar servi ciuperci otrăvitoare la restaurant, sub eticheta de mâncare sănătoasă. Iar după ce m-au otrăvit, se strâmbă la mine şi-mi spun să mănânc în altă parte dacă nu-mi convine.
  • Să nu mai Alex Velea. E mai rău decât orice manelist, dacă e să compari după voce, bun gust, aspect sau versuri (mă rog, vorbele pe care le miorlăie el acolo).




There was an error in this gadget